Utilizator:

Parola:

 

 
  Doriti sa aveti un cont pe acest portal!?

 

 
  Meniu Utilizator

Trebuie sa fiti inregistrat pentru a avea acces la meniul utilizator!
 
Home - Zona pilot
 
Aşezare geografică: situat în partea de nord-est a ţării , între 47°04’33’’- 47°57’31’’ latitudine nordică şi 24°57’- 26°40’ longitudine estică.

Relieful: diferenţiat în trei mari unităţi bine distincte : o zonă de podiş - Podişul Sucevei-, o zonă de dealuri subcarpatice, care împreună ocupă 34,6% din suprafaţă şi o zonă montană, care aparţine Carpaţilor Orientali şi ocupă 65,4% din suprafaţă. Înălţimile cresc treptat de la est la vest, imprimând o etajare şi o diversificare a componentelor cadrului natural.

Condiţii climatice: clima este temperat continentală, mai excesivă în est, pe podiş şi mai moderată în zona montană.

Radiaţia solară: radiaţia solară globală este cuprinsă între 100 şi 110 Kcal/cm2/an. Iarna, sumele medii lunare nu depăşesc, în mod obişnuit, 2,2-2,4 Kcal/cm2.

Temperatura aerului: valorile medii anuale ale temperaturii aerului scad treptat din Podişul Sucevei spre Munţii Călimani pe măsură ce altitudinea reliefului creşte. În cazul temperaturii medii anuale, în podiş valoarea este cuprinsă între 7,1°C şi 8,9°C , iar în zona montană între 2,6°C şi 6,4°C. Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se înregistrează în ianuarie, oscilând între -3°C şi -4°C pe teritoriile mai joase ale Podişului Sucevei şi între -8°C şi -10°C în zona alpină. Media minimelor termice zilnice din această lună este între -8°C şi -10°C în cea mai mare parte a Podişului Sucevei şi în munţii cu altitudine joasă şi scade sub -14°C pe vârfurile înalte ale Munţilor Călimani. Luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie, când cea mai mare parte a Podişului Sucevei este cuprins între izotermele de 18°C până la 20°C, iar vârfurile înalte ale Munţilor Călimani între 6 şi 8°C. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice egale sau mai mari de 0°C variază între 3200 şi 3400°C în cea mai mare parte a Podişului Sucevei şi coboară sub 3000°C în zona montană. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice egale sau mai mari de 5°C este cuprinsă între 2800 şi 3200 °C în sectoarele joase ale Podişului Sucevei şi sub 2400 °C în zona montană. Cu cât altitudinea reliefului creşte, cu atât sunt mai numeroase zilele de îngheţ şi de iarnă, iar perioada fără îngheţ se scurtează. Astfel, în Podişul Sucevei se inregistrează circa 130 zile de îngheţ, cu temperatură minimă egală sau mai mică de 0 °C şi 50 zile de iarnă, cu temperatura maximă egală sau mai mică de 0 °C, iar în zona montană, în timpul unui an se produce îngheţ în peste 180 de zile şi 60 sunt zile de iarnă.

Umezeala relativă a aerului: are valori mari, în luna ianuarie oscilând între 84 şi 88% în zona de podiş şi munte şi depăşind 88% pe vârfurile înalte ale Munţilor Călimani. Deficitul de saturaţie este mai mare în lunile cu temperatură ridicată şi mai mic iarna, când evaporarea încetează.

Nebulozitatea: în Podişul Sucevei sunt circa 80-100 de zile senine pe an, cu excepţia podişurilor înalte ale Dragomirnei şi Fălticenilor, unde numărul zilelor senine scade la 60-80, la fel ca în zona montană. Mai numeroase sunt zilele cu cer acoperit, oscilând între 140 şi 160 în Podişul Sucevei şi 200- 220 în zona înaltă a Călimanilor.

Precipitaţii atmosferice: distribuţia cantităţilor de apă provenită din precipitaţii este determinată de altitudinea şi poziţia principalelor forme de relief. În cea mai mare parte a Podişului Sucevei cad anual 500-600 mm precipitaţii atmosferice, dar cele mai mari cantităţi de apă cad în munţi, mai ales în timpul verii, ajungând în zonele alpine la 1200- 1400 mm. Regimul pluviometric diurn, lunar şi anual se caracterizează printr-o mare variabilitate în timp şi spaţiu, datorită instabilităţii circulaţiei generale a atmosferei şi formaţiilor barice dominante. Cele mai mari cantităţi de apă provenite din precipitaţii cad în perioada caldă a anului, mai ales în luna iunie, variind între 80-100 mm în sectoarele mai joase ale podişului Sucevei şi ajungând la peste 180 mm în zona înaltă a munţilor Călimani. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad iarna, în luna februarie.

Solurile: aşezarea geografică a Sucevei în nordul ţării, relieful variat şi diversele substraturi geologice, conferă învelişului de sol particularităţi distincte; acesta este reprezentat de următoarele clase de soluri:
   -Molisolurile: reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale şi soluri cenuşii, care au cea mai ridicată fertilitate, sunt prezente în special în Podişul Fălticeni şi Depresiunea Liteni.
   -Argiluvisolurile: soluri brune luvice, luvisoluri albice şi soluri brune argiloiluviale, în mare parte afectate de procese de eroziune şi pseudogleizere, sunt răspândite în Podişul Sucevei, Podişul Dragomirnei şi dealurile subcarpatice.
   -Cambisolurile: soluri eu-mezobazice şi brune acide sunt specifice zonei montane.
   -Spodosolurile: soluri brune podzolice şi podzoluri sunt caracteristice etalului molidului şi jnepenişului.
   -Solurile litomorfe: au o răspândire insulară, fiind legate de prezenţa calcarelor şi dolomitelor.
   -Solurile hidromorfe: solurile pseudogleice, gleice şi lăcovişti răspândite în Depresiunea Rădăuţi şi şesurile aluviale.
   -Solurile neevoluate: soluri aluviale, regosolurile şi erodisolurile, litosolurile sunt răspândite pe şesuri aluviale, pe versanţi cu pante mai mari de 15-20° afectate de eroziune şi alunecări, în zona de dealuri şi podiş, precum şi pe relief petrografic, cu versanţi puternic înclinaţi, în zona montană.

Flora şi vegetaţia: luând în considerare numai plantele cormofite , flora judeţului Suceava ( cu un teritoriu de numai 3,6% din suprafaţa ţării) cuprinde 52,7% (1861sp.) din totalul speciilor ce cresc în România. Bogăţia floristică se explică prin aceea că relieful, variind între 218-2100 m altitudine, este în proporţie de 34% de dealuri şi podiş şi de 66% montan. Totodată substratul geologic este şi el foarte variat iar densitatea reţelei hidrografice este de 0,5 km/km2. Vegetaţia naturală constituie 73% din suprafaţa judeţului şi anume: 52,7% păduri, 18,5% pajişti, 1,8% bălţi, mlaştini şi tinoave.
 

Printare document
 
Abdulah Orhan, Turcia – Salonul internaţional de caricatură 100% NATURAL, Ediţia 2003, organizator GEC Bucovina
 
 
 
Home  |  Informare  |  Forum  |  Tranzactii  |  Link-uri utile  |  Harta site
Copyright © 2004 - 2006 GEC Bucovina. Toate drepturile rezervate.
Home - Zona pilot
 
Aşezare geografică: situat în partea de nord-est a ţării , între 47°04’33’’- 47°57’31’’ latitudine nordică şi 24°57’- 26°40’ longitudine estică.

Relieful: diferenţiat în trei mari unităţi bine distincte : o zonă de podiş - Podişul Sucevei-, o zonă de dealuri subcarpatice, care împreună ocupă 34,6% din suprafaţă şi o zonă montană, care aparţine Carpaţilor Orientali şi ocupă 65,4% din suprafaţă. Înălţimile cresc treptat de la est la vest, imprimând o etajare şi o diversificare a componentelor cadrului natural.

Condiţii climatice: clima este temperat continentală, mai excesivă în est, pe podiş şi mai moderată în zona montană.

Radiaţia solară: radiaţia solară globală este cuprinsă între 100 şi 110 Kcal/cm2/an. Iarna, sumele medii lunare nu depăşesc, în mod obişnuit, 2,2-2,4 Kcal/cm2.

Temperatura aerului: valorile medii anuale ale temperaturii aerului scad treptat din Podişul Sucevei spre Munţii Călimani pe măsură ce altitudinea reliefului creşte. În cazul temperaturii medii anuale, în podiş valoarea este cuprinsă între 7,1°C şi 8,9°C , iar în zona montană între 2,6°C şi 6,4°C. Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se înregistrează în ianuarie, oscilând între -3°C şi -4°C pe teritoriile mai joase ale Podişului Sucevei şi între -8°C şi -10°C în zona alpină. Media minimelor termice zilnice din această lună este între -8°C şi -10°C în cea mai mare parte a Podişului Sucevei şi în munţii cu altitudine joasă şi scade sub -14°C pe vârfurile înalte ale Munţilor Călimani. Luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie, când cea mai mare parte a Podişului Sucevei este cuprins între izotermele de 18°C până la 20°C, iar vârfurile înalte ale Munţilor Călimani între 6 şi 8°C. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice egale sau mai mari de 0°C variază între 3200 şi 3400°C în cea mai mare parte a Podişului Sucevei şi coboară sub 3000°C în zona montană. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice egale sau mai mari de 5°C este cuprinsă între 2800 şi 3200 °C în sectoarele joase ale Podişului Sucevei şi sub 2400 °C în zona montană. Cu cât altitudinea reliefului creşte, cu atât sunt mai numeroase zilele de îngheţ şi de iarnă, iar perioada fără îngheţ se scurtează. Astfel, în Podişul Sucevei se inregistrează circa 130 zile de îngheţ, cu temperatură minimă egală sau mai mică de 0 °C şi 50 zile de iarnă, cu temperatura maximă egală sau mai mică de 0 °C, iar în zona montană, în timpul unui an se produce îngheţ în peste 180 de zile şi 60 sunt zile de iarnă.

Umezeala relativă a aerului: are valori mari, în luna ianuarie oscilând între 84 şi 88% în zona de podiş şi munte şi depăşind 88% pe vârfurile înalte ale Munţilor Călimani. Deficitul de saturaţie este mai mare în lunile cu temperatură ridicată şi mai mic iarna, când evaporarea încetează.

Nebulozitatea: în Podişul Sucevei sunt circa 80-100 de zile senine pe an, cu excepţia podişurilor înalte ale Dragomirnei şi Fălticenilor, unde numărul zilelor senine scade la 60-80, la fel ca în zona montană. Mai numeroase sunt zilele cu cer acoperit, oscilând între 140 şi 160 în Podişul Sucevei şi 200- 220 în zona înaltă a Călimanilor.

Precipitaţii atmosferice: distribuţia cantităţilor de apă provenită din precipitaţii este determinată de altitudinea şi poziţia principalelor forme de relief. În cea mai mare parte a Podişului Sucevei cad anual 500-600 mm precipitaţii atmosferice, dar cele mai mari cantităţi de apă cad în munţi, mai ales în timpul verii, ajungând în zonele alpine la 1200- 1400 mm. Regimul pluviometric diurn, lunar şi anual se caracterizează printr-o mare variabilitate în timp şi spaţiu, datorită instabilităţii circulaţiei generale a atmosferei şi formaţiilor barice dominante. Cele mai mari cantităţi de apă provenite din precipitaţii cad în perioada caldă a anului, mai ales în luna iunie, variind între 80-100 mm în sectoarele mai joase ale podişului Sucevei şi ajungând la peste 180 mm în zona înaltă a munţilor Călimani. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad iarna, în luna februarie.

Solurile: aşezarea geografică a Sucevei în nordul ţării, relieful variat şi diversele substraturi geologice, conferă învelişului de sol particularităţi distincte; acesta este reprezentat de următoarele clase de soluri:
   -Molisolurile: reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale şi soluri cenuşii, care au cea mai ridicată fertilitate, sunt prezente în special în Podişul Fălticeni şi Depresiunea Liteni.
   -Argiluvisolurile: soluri brune luvice, luvisoluri albice şi soluri brune argiloiluviale, în mare parte afectate de procese de eroziune şi pseudogleizere, sunt răspândite în Podişul Sucevei, Podişul Dragomirnei şi dealurile subcarpatice.
   -Cambisolurile: soluri eu-mezobazice şi brune acide sunt specifice zonei montane.
   -Spodosolurile: soluri brune podzolice şi podzoluri sunt caracteristice etalului molidului şi jnepenişului.
   -Solurile litomorfe: au o răspândire insulară, fiind legate de prezenţa calcarelor şi dolomitelor.
   -Solurile hidromorfe: solurile pseudogleice, gleice şi lăcovişti răspândite în Depresiunea Rădăuţi şi şesurile aluviale.
   -Solurile neevoluate: soluri aluviale, regosolurile şi erodisolurile, litosolurile sunt răspândite pe şesuri aluviale, pe versanţi cu pante mai mari de 15-20° afectate de eroziune şi alunecări, în zona de dealuri şi podiş, precum şi pe relief petrografic, cu versanţi puternic înclinaţi, în zona montană.

Flora şi vegetaţia: luând în considerare numai plantele cormofite , flora judeţului Suceava ( cu un teritoriu de numai 3,6% din suprafaţa ţării) cuprinde 52,7% (1861sp.) din totalul speciilor ce cresc în România. Bogăţia floristică se explică prin aceea că relieful, variind între 218-2100 m altitudine, este în proporţie de 34% de dealuri şi podiş şi de 66% montan. Totodată substratul geologic este şi el foarte variat iar densitatea reţelei hidrografice este de 0,5 km/km2. Vegetaţia naturală constituie 73% din suprafaţa judeţului şi anume: 52,7% păduri, 18,5% pajişti, 1,8% bălţi, mlaştini şi tinoave.